Românul e poet?
Nu, românul e rebel, de obicei fără cauză și foarte rar cu efect. Dorința de
rebeliune se manifestă uneori justificat – de ce să plătesc taxe de drum pentru
drumuri care nu se fac niciodată, de ce trebuie să merg cu 40km/h când e drumul
drept și bun. Alteori și mai ales în trafic el sau ea trebuie să fie mai cu moț
și mai în față, mai tare și etc.
În general pune sub semnul întrebării orice regulă
și trebuie s-o încalce cu insistență și un pic de nesimțire dacă se poate.
Diacriticele par cu sigurantă un element ușor de ignorat care nu merită o
critică virulentă când lipsesc, dar totuși acestea nu sunt opționale. În
clasele primare dacă nu le folosești vei fi depunctat. În fig 1. este un
exemplu de lipsă de diacritice și nu numai.
Fig 1.
Cosmopolis – reduceri la diacritice, la limba română și la “apartemente”
În limba germană
poți folosi alternative la carcaterele speciale dacă nu le ai instalate pe
tastatură, dar în germană sau daneză este obligatoriu să le folosești.. așa
este limba lor, la fel cum și limba română conține caractere speciale... și da
sunt obligatorii.
De ce ar trebui să nu ne pese?
Aici apare
clientul/utilizatorul care citește mai greu informația de pe site, iar uneori
pot apărea confunzii: stana vs stână, mai vs măi, Varful tigailor vs Vârful Țigăilor
etc. și asta fără să menționăm numele de familie, care au cu totul altă citire
fără diacritice (Mărculescu vs Marculescu, Dănuț vs Danut).
Cu riscul de a
deveni un grammar nazi (cum ar spune americanul) consider că este normal să vorbim
și să scriem corect în limba noastră natală. Iar dacă un mesaj schimbat între
prieteni este mai puțin important, un comunicat de presă sau prezentarea unei
afaceri au altă greutate și pentru un potențial client aceasta poate face
diferența.
Legea română
Întâmplător
există legea 183 din 2006 care obligă instituțiile finanțate din bani publici
să folosească diacritice. gov.ro (Guvernul României), edu.ro (Ministerul Educației),
tvr.ro, icr.ro și încă câteva instituții publice respectă această reglementare
sau pur și simplu bunul simț. Pe de alta parte alte website-uri respectă doar
parțial acest lucru, cum este site-ul Ministerul Culturii, care în
submeniu nu are diacritice.
Fig 2. Site-ul
Ministerului Culturii
Tot în categoria
cultură și educație merită menționate liceele Caragiale (http://www.cnilcb.ro/)
și Șincai (http://www.gheorghesincai.ro/) din București. Primul cu un site
modern și aparent plin de informații utile, dar fără diacritice (așa îi învață
oare și pe elevi?) și al doilea cu un site mai simplu, dar cu diacritice.
Notă: Colegiul Național Gh. Șincai din București are de
fapt doua website-uri, și numai unul are diacritice, ambele par oficiale J http://cnghsincai.ro/ și
http://www.gheorghesincai.ro/.
Fig 3,4. tarom.ro și emag.ro
Profesionalismul de tipul merge și așa
Site-ul Tarom
este primul care îmi vine și alături de el cel mai mare magazin online din
România – eMag. Ambele au parțial diacritice, dar în anumire secțiuni acestea
lipsesc cu desăvârșire, de obicei în meniuri. Tot în categoria asta intră și
flanco.ro
De ce lipsesc? neglijența
Project Managerului, testeri neatenți sau pur și simplu sunt considerate ca
opționale. Evident că scuze se pot găsi, printre care lipsa tastaturiilor cu
diacritice, lipsa lor din sistemul de operare, sau nu au învățat să le
folosească.
Notă: până acum câteva luni si
Blue Air intra în categoria de mai sus, dar se pare că au remediat probleme
astea, deci felicitări :)
Soluții
Inițial poate
părea mai greu dar cu un pic de atenție față de clienți noștri și folosind
programele de mai jos se poate rezolva foarte ușor problema diacriticelor,
lucru care va da o cu totul altă imagine site-ului dumneavoastră.
Surse