Lupta cu diacriticele

Românul e poet? Nu, românul e rebel, de obicei fără cauză și foarte rar cu efect. Dorința de rebeliune se manifestă uneori justificat – de ce să plătesc taxe de drum pentru drumuri care nu se fac niciodată, de ce trebuie să merg cu 40km/h când e drumul drept și bun. Alteori și mai ales în trafic el sau ea trebuie să fie mai cu moț și mai în față, mai tare și etc.

În general pune sub semnul întrebării orice regulă și trebuie s-o încalce cu insistență și un pic de nesimțire dacă se poate. Diacriticele par cu sigurantă un element ușor de ignorat care nu merită o critică virulentă când lipsesc, dar totuși acestea nu sunt opționale. În clasele primare dacă nu le folosești vei fi depunctat. În fig 1. este un exemplu de lipsă de diacritice și nu numai.

 Fig 1. Cosmopolis – reduceri la diacritice, la limba română și la “apartemente”

În limba germană poți folosi alternative la carcaterele speciale dacă nu le ai instalate pe tastatură, dar în germană sau daneză este obligatoriu să le folosești.. așa este limba lor, la fel cum și limba română conține caractere speciale... și da sunt obligatorii.

De ce ar trebui să nu ne pese?

Aici apare clientul/utilizatorul care citește mai greu informația de pe site, iar uneori pot apărea confunzii: stana vs stână, mai vs măi, Varful tigailor vs Vârful Țigăilor etc. și asta fără să menționăm numele de familie, care au cu totul altă citire fără diacritice (Mărculescu vs Marculescu, Dănuț vs Danut).

Cu riscul de a deveni un grammar nazi (cum ar spune americanul) consider că este normal să vorbim și să scriem corect în limba noastră natală. Iar dacă un mesaj schimbat între prieteni este mai puțin important, un comunicat de presă sau prezentarea unei afaceri au altă greutate și pentru un potențial client aceasta poate face diferența.

Legea română

Întâmplător există legea 183 din 2006 care obligă instituțiile finanțate din bani publici să folosească diacritice. gov.ro (Guvernul României), edu.ro (Ministerul Educației), tvr.ro, icr.ro și încă câteva instituții publice respectă această reglementare sau pur și simplu bunul simț. Pe de alta parte alte website-uri respectă doar parțial acest lucru, cum este site-ul Ministerul Culturii, care în submeniu nu are diacritice.

Fig 2. Site-ul Ministerului Culturii

Tot în categoria cultură și educație merită menționate liceele Caragiale (http://www.cnilcb.ro/) și Șincai (http://www.gheorghesincai.ro/) din București. Primul cu un site modern și aparent plin de informații utile, dar fără diacritice (așa îi învață oare și pe elevi?) și al doilea cu un site mai simplu, dar cu diacritice.

Notă: Colegiul Național Gh. Șincai din București are de fapt doua website-uri, și numai unul are diacritice, ambele par oficiale J http://cnghsincai.ro/ și http://www.gheorghesincai.ro/. 

 

Fig 3,4. tarom.ro și emag.ro

Profesionalismul de tipul merge și așa

Site-ul Tarom este primul care îmi vine și alături de el cel mai mare magazin online din România – eMag. Ambele au parțial diacritice, dar în anumire secțiuni acestea lipsesc cu desăvârșire, de obicei în meniuri. Tot în categoria asta intră și flanco.ro

De ce lipsesc? neglijența Project Managerului, testeri neatenți sau pur și simplu sunt considerate ca opționale. Evident că scuze se pot găsi, printre care lipsa tastaturiilor cu diacritice, lipsa lor din sistemul de operare, sau nu au învățat să le folosească.

Notă: până acum câteva luni si Blue Air intra în categoria de mai sus, dar se pare că au remediat probleme astea, deci felicitări :)

Soluții

Inițial poate părea mai greu dar cu un pic de atenție față de clienți noștri și folosind programele de mai jos se poate rezolva foarte ușor problema diacriticelor, lucru care va da o cu totul altă imagine site-ului dumneavoastră.

http://diacritice.opa.ro/

http://www.diacritice.com/

http://www.diacritice.ro/

Surse

http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Diacritice

http://ro.wikipedia.org/wiki/Semn_diacritic

http://www.heliosdesign.ro/legislatie/lege_183_2006/

Romanian Design Week [2014 București]

UX se referă la mai mult decât la o simplă experiență în spațiul digital și include în practică și off-line-ul. Care la rândul său include elemente de graphic design, arhitectură a informației (Information Architecture), etc. Romanian Design Week prezintă ce e mai bun în design-ul românesc de produs, arhitectură, fashion și din alte domenii conexe.
http://www.romaniandesignweek.com

Subiectiv, expoziția este foarte bună prin proiectele pe care le prezintă, pe care m-aș bucura să le văd în reviste cum este Monocle. Dar din păcate, obiectiv vorbind, o expoziție este mai mult decât suma elementelor expuse, iar broșura, explicațiile grafice, site-ul și modul de afișare contribuie sau dimpotrivă scade imaginea. Și cum vorbim despre un eveniment de design standardele ar trebui să fie foarte ridicate, si nu sunt.

Site-ul, broșura și afișul
Expoziția are un afiș ok (Fig 1) și o broșură informativă decentă, deși ca purtător de ochelari aș spune ca textul este un pic cam mic și greu de urmărit în legendă.

Fig 1. Afiș expoziție

Primul lucru pe care îl observi este că există broșuri în română, dar site-ul este în engleză. Apoi nu pot să nu remarc că în secțiunea de sponsori avem „UN PROIECT”, „COMUNICAT DE” și „INSPIRED BY” Peroni, căci e mai “cool” să pui textul în engleză, mai ales pentru un brand italian (?!?!).

Site-ul are un design minimalist și clar, dar:
- Newsletter-ul apare la deschiderea oricărei pagini, dar nu pe prima.
- Pentru a găsi căsuța de căutare dai scroll cam 20 de pagini, pentru că pe prima pagină apar toate știriile (foarte frumos aranjate) – Fig 2.
- Remarc design-ul cel puțin neinspirat al căsuței de căutare, presupun ca să fie mai „cool”.
- La căutare după “student” mă așteptam să găsesc secțiunea http://www.romaniandesignweek.com/students-gallery/, dar nu, primul rezultat este “Architecture’s Night In” și de abia below the fold (adică la scroll) găsesc ce căutam – deci labelling greșit și căutare după termeni irelevanți.
- Tot în footer avem și un „Loading tweets” etern – e remarcabil cum nimeni dintre organizatori nu a văzut eroarea asta de programare.

Fig 2. Footer site

Ar fi mai multe de spus, dar astea sunt vizibile în sub 2 min de vizitat site-ul și folosit broșura.

Expoziția principală
Vizitarea expoziției principale m-a făcut să mă întreb de ce arhitecții geniali care au expus nu au dat și o mână/ochi de ajutor la pregătirea afișării proiectelor. Sunt prezentate proiecte foarte faine, dar expuse cel puțin prost.

Pe de o parte avem zona sponsorizată de Peroni (Fig 3) unde totul este clar cu planșe mari, grafice clare și în plus cu produsele vizate în lemn și plastic.

Fig 3. Zona sponsorizată de Peroni

Și apoi avem restul haosului unde proiectele sunt îngrămădite și greu de urmărit. În fig 4 avem un spațiu „natural” în care un tv oferă imaginiile pentru toți vizitatorii peste 2m care se pot apleca și avea un unghi de vedere bun, iar lânga el avem un proiect a cărui explicație este în colțul cel mai îndepărtat de privitor pe un prietenos fundal gri cu text alb mic de tot, așa că trebuie să te cațeri pe el pentru îl vedea corect.

Fig 4. Spațiu natural

De asemenea remarc difența între proiecte prezentate clar și ușor de urmărit - user friendly adică (Fig 5) și altele cu multe multe poze fără explicații clare (Fig 6). Less is more – dicton de design care nu prea este aplicat aici – folosirea de 10 poze mici este mult mai puțin eficientă ca 2 poze mari și clare.

 Fig 5. Less is more

Fig 6. Prea mult și fără etichete (labels)

Student’s corner – proiecte faine, dintre care o parte pot fi la nivel de agenție au fost din păcate înghesuite într-o cameră mică și din nou – afișate prost, la distanță de vizitator.

În final: era atât de greu să se facă spațiu până la planșă sau ca unele sa fie poziționate la 45 de grade, pentru a putea fi vizualizate corect?!?!?

O expoziție care merită văzută (măcar pentru pufoșenia de mai jos) și care datorită proiectelor sale merită mai multă grijă pentru detalii.

Fig 7. Pufoșenia

UX 101 – consistency [sau consistență] 1/3

Unul din principiile de bază ale UX (User Experience / Experiența Utilizatorului) este consistency¹. Consistency se referă la coerență și uniformitate în design. Sau altfel spus, oriunde s-ar afla utilizatorul să se simtă „ca acasă” și intuitiv să găsească informația de care are nevoie. Un exemplu banal este reprezentat de ferestrele din Windows – toate se închid de la simbolul „x” din colțul dreapta sus.

Consistency trebuie să se manifeste în cam toate zonele de interes al UX: elemente de design, conținut, interacțiune, etc. Acest lucru ar trebui adaptat și în afara spațiului online.

Consistency în navigare pentru mediul online

Când folosim un site ne așteptăm să gasim ceva legat de titlul subiectului și atunci când deschidem articolul. Ex: Website http://www.realitatea.net/, titlu de prima pagină: “Cum merg afacerile PRO TV fără Adrian Sârbu la cârmă” – la click pe link se deschide articolul cu același titlu http://www.realitatea.net/cum-merg-afacerile-pro-tv-fara-adrian-sarbu-la-carma_1434692.html, care este în secțiunea Actual / Economie.

Consistency pentru reviste și web

Ce se întamplă când avem o revistă care are și website asociat? Mai se aplică aceleași reguli? Dacă este vorba de o revistă glossy se schimbă din nou regulile?

Ex 1. Harvard Business Review (Jan-Feb 2014) – este un exemplu clar de consistency. Titlul din website (Fig 1) se regăsește în revistă (Fig 2), ca titlu pe prima pagină și apoi în articolul propriuzis – clar și la obiect.

Fig 1. HBR website. Cuprins - articol

Fig 2. HBR print. Copertă – cuprins – articol.

Ex 2. Esquire (ediția în română, nr.1 2014) – lucrurile devin ușor neclare.

Pe website (Fig 3) avem articolul „Dincolo de ceață”, cu subtitlul “Când a decolat, pilotul Adrian Iovan era un personaj controversat. La sfârșitul zborului, a devenit ținta obsesiei noastre de a construi eroi.”

http://www.esquire.ro/articole/reportaje/dincolo-de-ceata.htm

Fig 3. esquire.ro Reportaje – titlu -articol 

În versiunea publicată (Fig 4) avem pe prima pagină “Căderea pilotului Iovan”, în cuprins “Adrian Iovan”, și la pagina 104 revenim la titlul din website “Dincolo de ceață”. De ce acest tip de inconsistență este permisibil? Și da, desigur că titlul care are keyword-ul “Adrian Iovan” este foarte clar, dar atunci de ce se preferă de fapt un alt titlu mai literar? Din punct de vedere strict al UX acest lucru ar induce în eroare un cititor. Dacă acesta nu are rabdare să caute pagina cu atenție, în cât timp poate găsi articolul pe care îl caută doar frunzărind revista?

Fig 4. Esquire print. Copertă – cuprins - articol

Ex 3. Men’s Health (ediția în română, martie 2014) – haos și (aproape) tabloid.

O să ignorăm o analiză a publicului țintă a revistei în limba română și o să privim doar titlurile. Pe website găsim în cuprins o descriere de articol „Jumătate dintre femei pretind că au fantezii cu scene de bondage – ce vești mai bune ai putea să vrei? Trebuie doar să abordezi situația cu tact, pentru ca dormitorul să nu devină un teren minat cu perversiuni.”, dar fără titlu sau versiune online a articolului.

Versiunea print (Fig 5) are headline-ul mare pe prima pagină “Senzațional! Pedepsește-o ca un domn”, apoi în cuprins acesta devine “Sex sălbatic”, care de fapt în articol este “Sex dur”. Nu o să comentez asupra drumului lung de la bătaia promisă (pentru că nu a făcut omleta perfectă) la sexul sălbatic și într-un final la sexul dur (după pastila albastră) ... Doar o să remarc avalanșa de titluri de tabloid² și dorința de senzațional în detrimentul utilizatorului / cititorului. Sau pur și simplu acesta se uita numai la poze, și nu contează?!

Fig 5. Esquire print. Copertă – cuprins – articol.

Consistency și UX

Privind aceste exemple ne punem întrebarea dacă totuși putem altera un pic titlul inițial pentru a putea să atragem un potențial client, fără a schimba mesajul complet³. Conform conceptului de consistency din UX, utilizatorul nu trebuie sa fie confuz în nici un moment din navigare, să știe exact unde se află și să poată naviga cu ușurință. Iar pentru a atinge aceste obiective, consistența în titluri poate ajuta destul de mult.

Cum am putea să atragem clienții, păstrând totuși mesajul și să nu amestecăm bataia cu sexul de orice fel? Răspuns: ne inspirăm de la cei mai buni, în cazul de față National Geographic, Time, Esquire, Monocle, The Economist, etc.

Fig 6. Titlu și subtitlu depinzând de mediu.

Mai multe despre consistency în partea a doua :)

¹ o să folosim termenul în engleză

² ironic, tabloide cum este Libertatea respectă consistency în titluri în mare aparte a cazurilor

³ sunt curios dacă există studi de usability pentru găsirea titlului potrivit și în ce măsură atrage cititorul.

UX în romănește / Romanian UX

Sometimes is hard to split ideas and interests, but for a better management I am splitting my blog in 3, maybe too much, but time will tell :)

• iacomi.blogspot.ro - on UX, Design, PM and all the professional stuff 
• adrianiacomi.blogspot.com - on UX related matters specific to Romania and in Romanian
• thewolfwanders.blogspot.ro - on photos, some design, tango, biking and other

De ce cred necesară existența unei ramuri numai pentru România? E destul de simplu -  UX nu este suficient de dezvoltat în România și aici de multe ori ne confruntăm cu probleme specifice, sau asa cred eu că este situația în acest moment. Motive pentru care pe acest blog o să tratez în principal exemple mioritice.